Blog

A fi un părinte bun înseamnă să te zbați pentru copiii tăi

26 ianuarie 2016 0 comentarii A fi un părinte bun înseamnă să te zbați pentru copiii tăi

„În data de 14.04.2015 părinţii Alin şi Brânduşa Negurici au sunat disperaţi la Biroul de Consiliere şi Sprijin pentru Părinţi şi Copii (BCSPC) din cadrul DGASPC Bacău pentru a solicita sprijin întrucât, în urma finalizării unei succesiuni, în decurs de aproximativ o lună, urmau să fie evacuaţi împreună cu cei cinci copii din camera modestă în care locuiseră până atunci. Fără o alternativă, neexistând absolut nici o posibilitatea de a beneficia de o altă locuinţă, rugămintea celor doi părinţi a fost ca mama împreună cu cei cinci copii să fie găzduiţi în Centrul Maternal Bacău, tatăl urmând să doarmă efectiv pe stradă. Soluția la care se gândiseră atunci, era ca minorii să rămână măcar alături de un părinte, evitând instituționalizarea.

Cazul mai fusese în atenţia Biroului de Consiliere şi, pe durata a 9 luni de monitorizare, toată lumea a fost impresionată de modul în care Alin şi Brânduşa Negurici, deşi extrem de săraci şi modeşti, îşi cresc şi îşi educă cei cinci copii. Despre devotamentul părinţilor şi relaţiile de ataşament din această familie ar putea fi menționate foarte multe aspecte, unele greu de identificat chiar în familiile cu un nivel decent de trai. Între cei doi soţi nu au existat niciodată episoade de violenţă domestică, în familie nu se consumă alcool în mod excesiv, iar tatăl lucrează de aproximativ nouă ani la aceeaşi firmă de salubritate din Bacău, fără a lipsi nemotivat nici măcar o zi, iar în ziua de salariu, în fiecare lună, vine acasă cu „fluturaşul” şi toţi bănuţii câştigaţi pentru a chibzui cheltuielile împreună cu soţia, dar prioritare au fost mereu nevoile copiilor.

Mama, deşi modestă şi cu reminescenţele copilului crescut în orfelinat, este foarte ataşată de copii şi se zbate din răsputeri ca aceştia să fie îngrijiţi şi să beneficieze de educaţie. În fiecare dimineaţă se trezeşte la ora 4 pentru a le pregăti cele necesare după care îi duce pe fiecare la școală în trei zone complet diferite ale oraşului, revine acasă unde spală, găteşte, face ordine şi tot ce mai trebuie prin gospodărie, iar la prânz îi ia pe rând pe copii şi se întoarce cu ei acasă unde îi supraveghează şi îi îngrijeşte în continuare.

Până nu demult, pentru cele şapte suflete, „ACASĂ”  însemna o „odaie” de aproximativ nouă metri pătraţi, fără geam, fără niciun alt obiect electrocasnic în afară de un frigider primit din partea unei persoane generoase şi un televizor. Jucăriile, cărţile sau culorile nu existau şi nici nu ar mai fi avut loc printre lucrurile îngrămădite peste tot. Urmau, însă, să fie dați afară chiar și din această cameră.

Faţă de alţi părinţi care aleg calea cea mai uşoară – aceea de „a-şi da copiii la stat”, Alin şi Brânduşa Negurici au luptat mereu să îşi ţină copiii alături şi, dacă pe alţii sărăcia materială îi înrăieşte, în cazul lor i-a făcut să fie mai „bogaţi sufleteşte” şi mai ataşaţi de copii.

Specialiştii Biroului de Consiliere au făcut cunoscută situaţia disperată în care se afla familia Negurici, iar reprezentanţii Fundaţiei HHC România au reacţionat prompt şi cu generozitate, pentru a găsi soluții de a menține pe cei cinci copii în sânul familiei. Cu sprijin financiar din partea Fundaţiei HHC şi mult entuziasm din partea specialiştilor Biroului de Consiliere a fost închiriat un apartament cu două camere, luminos şi spaţios. Din donațiile oamenilor cu suflet, familia Negurici a primit tot ce era necesar pentru un trai decent: un frigider și o maşină de spălat automată la mâna a doua, pături, prosoape, perdele, covoare, lenjerii, veselă, haine pentru copii, dar și pentru părinţi, încălţăminte şi foarte multe jucării. Momentul acestei schimbări radicale din viața lor i-a făcut extrem de bucuroși, iar uneori, chiar părinții au avut reacțiile copiilor.”

Aceasta este povestea familiei Negurici, văzută prin ochii doamnei Cristina Bîrlădeanu de la Biroul de Consiliere şi Sprijin pentru Părinţi şi Copii (BCSPC) din cadrul DGASPC Bacău. Din păcate, veniturile lor nu reușesc să acopere mereu nevoile. Aparatura second hand poate face oricând surprize neplăcute. Mașina de spălat s-a defectat, iar Brândușa spală la mână, pentru că nu vrea să-i trimită pe copii la școală murdari. Și televizorul dă semne să cedeze în curând. De asemenea, Cosmin suferă de o formă de autism, iar noaptea încă mai are nevoie de scutece, mărimea 7. Scutece mai folosesc și gemenele, Ana și Maria, mărimea 5. Ioana are nevoie de pantofi sport pentru școală și de o haină de iarnă. Alesia e mai tăcută, dar se bucură mereu când primește câte ceva.

Fiecare ar putea întinde o mână de ajutor. Detalii despre cum puteți face acest lucru, găsiți pe pagina dedicată lor pe platformă AICI.

Lasă un comentariu

Adresa de mail nu va fi publicata

Acest articol are 0 comentarii